In sfarsit, fata in fata cu Junior All Blacks!

30 August, Athletic Park, Wellington
Romania – Junior All Blacks 10-10 (0-10)

Romania: Raducu Durbac; Ion Constantin, Gheorghe Nica, Dumitru Alexandru, Petrica Motrescu; Mihai Bucos, Mircea Paraschiv; Alexandru Pop, Pompilie Bors Constantin Fugigi; Gheorghe Daraban, Gheorghe Dumitru; Dumitru Musat, Mircea .Muntean, Vasile Turlea. Rezerve: Mircea Ortelecan, Sergiu Bargaunas, Marian Aldea, Mihai Nicolescu, Ion Simion, Enciu Stoica.
Romania: 2 eseuri: Ion Constantin, Dumitru Alexandru; 1 tr. Mihai Bucos.

Junior All Blacks: K.Fawcett; H.Blair, T.Twigden, M.Watts; N.Purvis; D.Rollerson, D.Loveridge; P.Carroll, G.Mourie, S.Conn; P.Oliver; G.Coleman; J. O’Connor, K.Bloxham, R.Newlands. Rezerve: L.Greene, B.McPhail, A.Ireland, P.Olsen, P.Eggleton, J. Wootton.
Junior All Blacks: 2 eseuri Graham Mourie; 1 Tr. K. Fawcett.

Iata-ne, deci, ajunsi impreuna cu echipa nationala, la ultimul meci din cadrul calatoriei in Noua Zeelanda!

O calatorie care incepuse la Gisborne, localitate situata in partea nordica a Insulei de Nord si se incheia la Wellington, capitala tarii, situata in Insula de Sud.

La primirea care avusese loc la Gisborne, domnul John Lorraine Sullivan, presedintele Federatiei Neo-Zeelendeze de Rugby (New Zealand Rugby Union) ii intampinase pe oaspetii veniti de peste mari si tari, cu marturisirea ca se straduise, din greu, sa invete cateva cuvinte in romaneste.
Banuiesc ca „profesor” ii fusese domnul George Aliprantis, translatorul care avea sa insoteasca echipa noastra de- a lungul turneului.

S-a dovedit ca straduinta sa daduse roade pentru ca domnul Sullivan a intampinat delegatia noastra rostind, apasat,de trei ori ,in romaneste: Bine ati venit1Bine ati venit! Bine ati venit!

Si bineveniti au fost jucatorii si antrenorii nostri, ei producand, din prima zi, o impresie favorabila, ceea ce l-a facut pe Ron Palenski sa scrie ca „..ei s-au dovedit a fi una dintre cele mai populare echipe de cand Noua Zeelanda a gazduit un turneu al unei echipe straine, in 1882”!

Si, observand atitudinea deschisa si prietenoasa a jucatorilor nostri, precum si dorinta lor de a invata cat mai multe despre Noua Zeelanda, domnul Palenski a facut urmatoarea remarca: „Atat de dornici sa invete au fost romanii, incat cel mai ocupat personaj in acest turneu a fost translatorul, George Aliprantis, de meserie inspector in industria carnii din Wellington.”

Prin urmare, turneul debutase pe 6 august, cu meciul impotriva selectionatei Poverty Bay si avea sa se incheie pe 30 august, cu meciul impotriva selectionatei Junior All Blacks.

Inainte de a prezenta detalii despre acest ultim meci, mi se pare interesant sa zabovesc putin asupra catorva amanunte premergatoare intalnirii de pe Athletic Park.

In saptamana meciului, plouase fara incetare la Wellington, ceea ce avea sa influenteze, in mod semnificativ, desfasurarea meciului.

In timp ce Junior All Blacks au fost supusi, joi, 28 august, de catre antrenorul Eric Watson, unui antrenament dur, desfasurat pe o ploaie torentiala si care a durat o ora si jumatate, echipa noastra s-a odihnit la hotel.

Antrenorii programasera un antrenament pentru ziua de vineri, 29 august, care a fost, insa, anulat, pentru a da ocazia jucatorilor sa se odihneasca.

Prin urmare, jucatorii nostri nu au efectuat niciun antrenament in vederea meciului de sambata 30 august, ceea ce i-a mirat foarte tare pe neo-zeelandezi.

Intrebat de ziaristi, domnul Russ Thomas, ofiterul de legatura din partea Federatiei Neo-Zeelandeze, care a insotit echipa noastra de-a lungul turneului, a declarat: „ Ei nu sunt obisnuiti sa joace doua meciuri pe saptamana si sa se antreneze in celelalte zile. Ei considera ca s-au pregatit suficient.”

Cum prezenta presa neo-zeelandeza meciul Romania- Junior All Blacks?

The Dominion: „Nu incape indoiala ca romanii poseda capacitatea de a invinge selectionata Junior [All Blacks], dar bilantul de patru victorii si trei infrangeri inregistrat in fata unora dintre cele mai bune selectionate provinciale ale tarii, creeaza impresia generala ca ei reprezinta o echipa enigmatica. Desi au dovedit ca poseda tehnica paselor si a maul-ului, ei au fost prea des preocupati sa foloseasca jocul de picior.”

The Dominion: „In cele sapte meciuri impotriva selectionatelor provinciale, romanii au inscris doar noua eseuri”.

The Dominion: „Meciul de astazi a starnit un interes ridicat in randul publicului, se asteapta ca 25 000 de spectatori sa asiste la meci”.

Si, in continuare, iata o stire aparuta in ziarul The Dominion care ne face placere, si care ar parea neobisnuita in orice alta tara, dar nu in Noua Zeelanda:
„ Capitanul echipei, Alexandru Pop, si-a sarbatorit ieri [29 august, nota mea], ziua de nastere, implinind 30 de ani. Printre cateva mesaje de felicitari, s-a numarat si o telegrama din partea Primului Ministru [al Noii Zeelande, nota mea], domnul Rowling”!

Apreciind amabilitatea si atentia gazdelor, mi-am permis sa adaug un semn de exclamare la sfarsitul acestei stiri, deoarece, pentru noi, suporterii romani, este neobisnuit ca prim ministrul unei tari sa il felicite pe capitanul unei echipe nationale de rugby, aflate in turneu in tara sa, cu ocazia zilei de nastere!

Dar, ne aflam in Noua Zeelanda, nu-i asa?!

Si am sa continui prezentand cateva declaratii interesante, aparute in ziarul Otago Daily Times, apartinand lui Eric Watson, antrenorul selectionatei Junior All Blacks si, la vremea aceea, unul dintre cei trei membrii ai comitetului de selectie al All Blacks.

Eric Watson ( declaratii dupa meciul cu selectionata Southland):
• „Romanii au o echipa puternica…nu le place sa piarda, dar nu au etalat, inca, o performanta completa de-a lungul celor 80 de minute”.
• „Comparand cu standardele Noii Zeelande, mi se pare ca ceea ce le lipseste putin este disciplina. Cateodata se pare ca sunt cinci capitani [ai echipei] pe teren”.

• „In privinta unui meci-test cu All Blacks, cred ca este o chestiune de viitor. In cea mai buna forma, cred ca All Blacks ar castiga la scor impotriva Romaniei, posibil la 40 de puncte diferenta”.

Dupa cum bine se stie, domnul Watson a fost contrazis sase ani mai tarziu, cand in testul de la Bucuresti, All Blacks au castigat cu 14-6, departe de diferenta de 40 de puncte sugerata de antrenorul neo-zeelandez.

Dar sa revenim la declaratiile domnului Watson:

• „Ei [romanii] s-au comportat bine in meciul castigat impotriva selectionatei Southland considerand ca Southland a jucat destul de bine. Dar, in comparatie cu selectionatele de varf din Noua Zeealanda, romanii nu sunt o echipa foarte organizata.”

• „ Romanii nu cred in rucking. Ei considera ca acest aspect al jocului este brutal si deschide portile jocului neregulamentar.”

• „Ei [romanii] sunt foarte buni in maul-uri, in special la transmiterea balonului mijlocasului la gramada. Acesta este un sector al jocului in care isi folosesc foarte bine forta fizica.”

• Echipa a facut dovada unui anumit fler, dar este dezamagitor sa constati ca irosesc posesia balonului prin jocul de picior.”

• „Romania va fi o echipa greu de invins si noi [Junior All Blacks] trebuie sa ne impunem stilul de joc si sa dominam la nivelul inaintarii.”

Cum au raspuns ai nostri declaratiilor domnului Watson?

Valeriu Irimescu a declarat in Otago Daily Times ca „nu este nici suparat si nici dezamagit de remarcile domnului Watson” „Este doar un joc psihologic” a adaugat antrenorul nostru.

In acelasi timp, insa, domnul Irimescu a recunoscut ca echipa a dat dovada de o anumita lipsa de disciplina in teren, dar ca aceasta era o problema de care echipa era constienta si cautau sa gaseasca o solutie impreuna.
De asemenea, domnul Irimescu si-a exprimat parerea de rau ca, din cauza accidentarilor, nu putea alinia cea mai puternica formatie in meciul cu Junior All Blacks.

In privinta unei „ infrangeri la 40 de puncte diferenta in fata All Blacks”, viitorul antrenor federal a raspuns zambind: „Franta nu ne-a invins niciodata la o asemenea diferenta. Iar aceasta depinde foarte mult de echipele pe care Noua Zeelanda si Romania le-ar alinia intr-un asemenea meci”.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, doar intr-un singur meci, disputat pe data de 15 decembrie, 1957, la Bordeaux, Franta ne invinsese cu 39-0, dar de atunci si pana la declaratia domnului Irimescu trecusera 18 de ani de progres pentru rugby-ul nostru.

Referindu-ne la accidentari, lipsa lui Constantin Dinu-Capone, component de baza al gramezii, a atarnat, probabil, cel mai greu in echilibrul selectionarii celui mai puternic „15”.
Din fericire, Ion Constantin, Gheorghe Daraban si Dumitru Musat s-au refacut dupa accidentarile din meciul cu Southland, confirmand decizia inteleapta a antrenorilor de a nu-i forta in partida precedenta cu South Canterbury.

In tabara „Juniorilor” All Blacks, trei dintre jucatorii de baza, Graham Mourie, Doug Rollerson si Ken Bloxham fusesera bolnavi cu cateva zile inainte de meci, dar isi revenisera si aveau sa intre pe teren.

De remarcat ca aceasta selectionata „Junior” numara in randurile sale noua jucatori care, in viitor, aveau sa imbrace – unii de mai multe ori, altii doar o singura data – tricoul All Blacks: Kit Fawcett, Neil Purvis, Dave Loveridge, Graham Mourie, Doug Rollerson, Tim Twigden, Murray Watts, Ken Bloxham, Stu Conn.

Dintre acestia, insa, doar trei – Graham Mourie, Dave Loveridge si Doug Rollerson – aveau sa se dovedeasca a fi jucatori de baza ai selectionatei All Blacks.

Dupa cum bine se stie, Graham Mourie avea sa devina unul dintre cei mai respectati capitani All Blacks din istoria rugby-ului neo-zeelandez.

Dave Loveridge avea sa devina un exceptional mijlocas la gramada, fiind asezat de presa neo-zeelandeza pe piedestalul celor mai valorosi specialisti ai postului, alaturi de Chris Laidlaw si Sid Going.

Doug Rollerson avea sa devina si el membru al All Blacks evoluand timp de cinci ani in selectionata tarii sale.

Toti acesti trei jucatori au facut parte din selectionata All Blacks care a efectuat turneul in Romania, in 1981, Loveridge si Rollerson evoluand in meciul-test cu echipa noastra, care a avut loc pe stadionul „23 August”.

Revenind le Wellington, pe Athletic Park:

Meciul s-a desfasurat pe o vreme friguroasa si pe un teren greu, inmuiat, care devenise mocirlos in urma ploilor din timpul saptamani. Ploaia si vantul rece sufland din Nord, au facut ca doar 12000 de spectatori sa fie prezenti in tribune.

Gazdele au dominat prima repriza in care au marcat doua eseuri, ambele prin Graham Mourie, capitanul „Juniorilor” si viitorul capitan All Blacks.

Faza primului eseu a pornit, in minutul 10, de la o tusa la 5 metri de butul nostru, desfasurata pe partea stanga in directia de atac a selectionatei neo-zeelandeze.

Aripa Hugh Blair, a repus balonul catre spatele tusei, Fugigi a reusit,, in primul moment, sa prinda balonul alunecos, dar, din pacate, l-a scapat, permitandu-i lui Graham Mourie sa il culeaga si sa il culce in terenul de tinta.

Al doilea eseu a pornit tot dintr-o tusa care, de aceasta data, s-a jucat pe partea dreapta.

Mircea Muntean a executat o repunere scurta, dar balonul a fost devait catre David Loveridge, acesta a deschis, prin plonjon, linia de treisferturi, balonul a circulat pe traseul Rollerson-Purvis-Twiggen, fundasul Kit Fawcett, intercalat, a lansat o lovitura de urmarire scurta, aripa Blair a cules balonul pe care i l-a pasat, rapid, cu o mana, lui Twigden, acesta lui Mourie capitanul „Juniorilor” sprintand catre eseu si scapand de incercarea de placaj a lui Nica.

Ai nostri, insa, nu s-au lasat mai prejos si au marcat doua eseuri in urma unor faze foarte bine construite.

In cea de-a doua repriza, echipa noastra a egalat foarte repede, in mai putin de 10 minute.
Ion Constantin a marcat primul eseu, netransformat, iar, dupa alte cateva minute, Dumitru Alexandru a inscris eseul gratie caruia – transformat fiind de Mihai Bucos – a facut ca scorul sa devina egal: 10-10.

Imi face placere sa descriu, in amanunt, fazele celor doua eseuri:

Faza primului eseu:
• Gramada ordonata in apropierea butului neo-zeelandez, introducere Mircea Paraschiv. Terenul este atat de mocirlos incat jucatorii par a fi „imbaiati” in noroi, iar numerele de pe tricouri aproape ca nici nu se disting.
• Vasile Turlea, pilier-ul stanga si Dumitru Musat, pilier-ul dreapta sunt ridicati in linia intai, dar Daraban, Dumitru, Bors, Pop si Fugigi continua sa impinga formidabil, avansand pas cu pas, iar ai noștri pastreaza controlul balonului.
• Mircea Paraschiv il deschide, pe partea dreapta, pe Mihai Bucos, pasa de pe picioare lui Raducu Durbac, intercalat, pasa lui Dumitru Alexandru (centru in acest meci) care, lansat, se apropie de but si , inainte de a fi placat, ii paseaza lui Ion Constantin; acesta, inca bandajat la mana stanga in urma accidentarii din meciul cu Southland, sprinteaza decisiv si marcheaza, in forta, un superb eseu la colt, in ciuda placajului „inchiderii” Peter Carroll. Scorul devine:4-10.

Faza celui de-al doilea eseu:
• Gramada ordonata, la 10 metri de butul neo-zeelandez, introducere Mircea Paraschiv.
• Inaintasii nostri imping, din nou, formidabil, dand, pur si simplu, peste cap gramada adversa.
• Mircea Paraschiv il deschide pe Mihai Bucos, acesta patrunde pe un culoar liber, evitand placajul lui Rollerson, ii paseaza lui Dumitru Alexandru care plonjeaza in but! Eseu transformat de Mihai Bucos: 10-10!

Dupa aceasta demonstratie de forta, echipa noastra a jucat pentru a nu pierde, ceea ce i-a surprins pe neo-zeelandezi.

Iata cateva din reactiile presei locale:

The Dominion:
• „Dupa ce au anulat deficitul de 0-10, de la pauza, aproape fara niciun efort, gratie jocului deschis, romanii au revenit la tactica jocului de picior pentru restul meciului”.
• „Pentru cei 12000 de spectatori, aceasta tactica a fost de neanteles, dar căpitanul echipei Alexandru Pop si-a aparat jucatorii. El a declarat ca echipa a fost constienta ca putea castiga meciul, dar s-a decis sa nu riste deoarece balonul era dificil de controlat si jucatorilor le-a fost teama ca orice greseala putea sa coste scump, asa dupa cum se intamplase in meciul cu selectionata Manawatu”.

The New Zealand Herald:

Titlul articolului lui T.P McLean din The New Zealand Herald este elocvent: „Romanii irosesc sansa de a termina intr-o nota triumfala”.

Si mai departe:
• „ In total, ei [romanii] au inscris 11 incercari, cu mult mai putine decat le-ar fi permis potentialul de care dispun si, in mod ciudat, au marcat 89 de puncte, primind exact acelasi numar de puncte”.

The Otago Daily Times:
• „Romanii au fost superiori celor mai multe selectionate neo-zeelandeze in privinta tehnicii de maul si a indemanarii demonstrate in executarea paselor atat de catre linia de treisferturilor cat si de catre inaintasi. Jucatorii de treisferturi, cand reuseau sa se dezbare de mentalitatea defensiva, erau stralucitori”.
o In fata acestor – neobisnuite,pentru noi, suporterii romani – laude la adresa treisferturilor, domnul Cosmanescu, bine ancorat in realitatile rugby-ului romanesc, a raspuns cu mult bun simt si intr-un spirit foarte realist: „ Nu as vrea sa spun ca suntem mai buni la nivelul liniei de treisferturi, dar aceste comentarii au venit din partea antrenorilor si selectorilor din tara dumneavoastra.”

Asadar, dupa o luna de zile cu un program de-a dreptul istovitor, echipa noastra disputand 8 meciuri de-a lungul a 25 de zile, cate doua meciuri pe saptamana, miercuri si sambata, a terminat cu urmatorul bilant: patru victorii, trei infrangeri si un meci egal!

Acest ritm de desfasurare a meciurilor era ceva cu totul si cu totul neobisnuit pentru echipa nationala.

Niciodata in istoria rugby-ului nostru, echipa nationala nu avusese ocazia sa participe la un turneu in care sa joace opt meciuri, cate doua meciuri pe saptamana intr-o luna!
De multe ori, este dificil sa apreciezi si sa evaluezi, asa cum se cuvine, din pozitia de spectator, eforturile jucatorilor si ale antrenorilor.

Un spectator urmareste doar „produsul finit” prezentat pe teren, fiind, de cele mai multe ori, complet detasat si nestiutor de ceea ce se intampla in spatele „usilor inchise” ale universului sportiv si uman al unei echipe.

Nu am fost nicioadata implicat in intimitatea echipei nationale, dar, de-a lungul acestei calatorii virtuale, alaturi de echipa nationala, in Noua Zeelanda, imi permit sa apreciez si sa scot in evidenta efortul exceptional al jucatorilor si al antrenorilor care au pregatit si au participat la acest turneu de mare anvergura, turneu care, pentru rugby-ul romanesc, s-a incheiat cu un succes.

Unul dintre efectele imediate ale succesului echipei nationale in acest turneu a fost faptul ca s-a pus in discutie invitarea unui antrenor neo-zeelandez in Romania.

Inainte de plecarea spre tara, domnul Ovidiu Marcu, conducatorul delegatiei, a declarat ca la întoarcerea acasa, Federatia Romana de Rugby va lua in considerare invitarea unui antrenor neo-zeelandez.
„Daca acest plan va fi aprobat, domnul Vodanovici va fi cel invitat.”
Eu nu imi amintesc ca domnul Ivan Vodanovici sa fi ajuns vreodata in Romania – asta nu inseamna, insa, ca nu ar fi ajuns – presupun, insa, ca planul cu invitatia respectiva nu a fost aprobat.

Un alt aspect care a fost discutat a fost cel referitor la un scurt turneu al All Blacks in Romania.

Din discutiile cu domnul John Lorraine Sullivan, presedintele New Zealand Rugby Union, s-a vehiculat ideea unui turneu de trei meciuri in Romania, luandu-se in considerare fie perioada dinaintea turneului All Blacks in Franta, in 1977, fie perioada de dinaintea turneului All Blacks in Marea Britanie, in 1979-1980.

Domnul Cosmanescu, in stilul sau echilibrat, a declarat inaintea plecarii: „Cand ne vom intoarce acasa, vom continua sa aprofundam ceea ce am invatat si nu va trece multa vreme pana vom fi gata sa jucam cu All Blacks.”

Domnul colonel a avut dreptate, si, dupa cum bine se stie, All Blacks au ajuns in Romania, sase ani mai tarziu, in 1981.

Va urma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s