Debut victorios!

6 August, Rugby Park, Gisborne.
Romania- Poverty Bay 19-12 (13-6).

Romania: Raducu Durbac; Ion Constantin, Gheorghe Nica, Mihai Nicolescu, Petrica Motrescu; Mihai Bucos, Mircea Paraschiv; Constantin Fugigi, Gheorghe Dumitru, Alexandru Pop; Gheorghe Daraban, Dumitru Musat; Constantin Dinu, Mircea Muntean, Vasile Turlea. Rezerve: Enciu Stoica, Mircea Ortelecan, Nicolae Baciu, Sergiu Bargaunas, Marian Aldea, Ion Simion.
Romania: 2 eseuri: Mircea Paraschiv, Alexandru Pop; 1 tr. Mihai Bucos; 1 drop gol Mihai Bucos; 2 lovituri de penalitate, Mihai Bucos, Ion Constantin.

Poverty Bay: A.G Swann; G.F Torrie, J. Watelrs, G.R Newlands; R.M Parkinson, GW Thompson, H. Huriwai; I. Kirkpatrick, L.G Knight, P.Tocker; C.Kirkpatrick, G. Allen; R.A Newlands, B.F Walde, W.McFarlane.
Poverty Bay: 2 eseuri Ian Kirkpatrick, Hona Huriwai; 2 tr. A. Swann;

Primul meci, prima victorie in patria rugby-ului!
Un debut in forta, mai frumos decat in vise.

In avancronica meciului,T.P. McLean, unul dintre cei mai reputati ziaristi neo-zeelandezi, scria in ziarul The New Zealand Herald: „Este posibil, daca nu chiar probabil, ca Poverty Bay va castiga. Este de asemenea posibil ca romanii sa se dovedeasca a fi o echipa extrem de interesanta. Daca sunt, atunci Rugby-ul va fi castigatorul”.

Selectionata Poverty Bay numara in randurile sale trei All Blacks: Ian Kirkpatrick, cel care fusese capitanul All Blacks in sezonul 1972-1973, Lawrie Knight si Mike Parkinson.

In aceeasi avancronica, domnul McLean nu a pregetat sa laude echipa condusa de Kirkpatrick: „…Poverty Bay poseda o echipa puternica, poate cea mai buna din istoria provinciei, cu o admirabila disciplina, bine antrenati in toate compartimentele, incepand cu o gramada care se remarca printr-un joc eficace”.

Care a fost titlul articolului domnului McLean dupa terminarea partidei?

In traducere libera: „Romanii ofera rugby-ului o noua, stralucitoare sclipire ”!
Nu cred ca vom gasi in istoria rugby-ului romanesc astfel de aprecieri laudative exprimate cu sinceritatea generata de o neasteptata surpriza.

Si mai departe: „Calitatea fascinanta a romanilor a fost maniera in care pasau. Viteza paselor liniei de treisferturi a fost de doua, sau chiar de trei ori mai mare decat viteza obisnuita la nivelul provinciilor Noii Zeealande”.

De cate ori am avut prilejul de a citi un asemenea compliment la adresa „treisferturilor”? De cate ori am avut prilejul de a citi asemenea observatii laudative referitoare la jocul de treisferturi al echipelor romanesti?

Desigur, aceste aprecieri au fost facute sub influenta unei enorme surprize, neo-zeealandezii descoperind ca, iata, exista o natiune dincolo de Cortina de Fier care stia sa joace rugby.

Este adevarat, laudele si entuziasmul au fost, in continuare, mai temperate, meciurile urmatoare aratand limitarile si slabiciunile echipei, dar la fel de adevarat este faptul ca impresia generala a fost excelenta.

Revenind la meci, echipa noastra a deschis scorul dupa doar doua minute gratie unei lovituri de pedeapsa transformate de Mihai Bucos.
Primele gramezi ordonate nu au fost in avantajul nostru, Vasile Turlea, pilier-ul dreapta, fiind ridicat,de cateva ori sub presiunea adversarilor.

Inaintasii si-au revenit insa, gramada a devenit stabila si, spre surprinderea gazdelor, Mircea Muntean a talonat un balon pe introducerea adversa (de altfel, singurul asemenea balon in tot meciul)!

Gazdele au continuat sa atace si , dupa un sfert de ora, au înscris primul eseu prin Ian Kirkpatrick, care transformat fiind a dus scorul la 6-3 in favoarea lor.

Finalul reprizei a fost dominat, însă, de echipa noastra care a reusit sa marcheze doua eseuri:
Primul prin Alexandru Pop care a plonjat pe balonul balbait si scapat de doi jucatori neo-zeelandezi chiar pe linia butului.
.
Cel de-al doilea a fost inscris de Mircea Paraschiv, dupa o sarja a lui Gheorghe Dumitru pornita din spatele unei gramezi ordonate. Bucos a transformat doar eseul lui Pop, iar Romania a incheiat in avantaj prima repriza: 13-6.

In cea de-a doua repriza , dupa doar sase minute, gazdele au marcat al doilea eseu prin Hona Huriwai, care a depasit linia defensiva a echipei noastre si a sprintat catre but inscriind un eseu la centru. Eseul a fost transformat de fundasul A. Swann,gazdele apropiindu-se la un punct diferenta: 13-12.

Acesta a fost un moment psihologic favorabil gazdelor, care au continua sa atace, dar echipa noastra nu a cedat si Ion Constantin a reusit transformarea unei lovituri de pedeapsa de la 35 de metri.

Dupa aceea a urma un adevarat asalt al gazdelor in fata caruia apararea noastra a rezistat cu succes.
Constantin Fugigi s-a accidentat, avand nevoie de cinci „copci” pe obraz, fiind inlocuit de Enciu Stoica care a jucat ultimele 26 de minute ale meciului.

Scapati de sub presiunea adversarilor, jucatorii nostri au lansat un contraatac periculos in urma caruia Mihai Bucos, ajuns intr-o pozitie favorabila, a inscris un drop gol spectaculos care a stabilit scorul final: 19-12!

Cine au fost jucatorii remarcati in meciul cu Poverty Bay?

Cel care a produs o impresie deosebita a fost Raducu Durbac.

Conform relatarilor ziarului The Dominion „Fundasul Radu Durbac a avut o evolutie remarcabila, iar plasamentul sau a fost exceptional”.

Si ziarul Otago Times a scos in evidenta evolutia fundasului nostru:” Jocul de picior al lui Durbac a fost fenomenal” si mai departe: „fundasul Radu Durbac a evoluat aproape fara greseala impotriva selectionatei Poverty Bay. In privinta plasamentului, el a fost, rareori, prins pe picior gresit, iar loviturile sale de picior in tuse au fost precise si pline de acuratete”.

The New Zealand Herald a remarcat: „Jucator de linia a doua foarte inalt, G. Daraban s-a ‚propulsat’ in mijlocul tusei ca o racheta, in joc deschis, capitanul echipei, A.Pop si No. 8 G. Dumitru au fost foarte activi”, iar Mihai Bucos „ a pecetluit scorul cu doar un minut intainte de final printr-un drop gol maret”.

Dar neo-zeelandezii au fost foarte obiectivi in evaluarea jocului echipei noastre, alaturi de laudele meritate, scotand in evidenta si slabiciunile oaspetilor lor.

Spre exemplu, citandu-l pe Ian Kirkpatrick, ziarul The Dominion aprecia ca „ marea lor slabiciune consta in faptul ca in aglomerari nu „greblau” balonul, iar in maul-uri pierdeau prea usor posesia balonului”.

Mai departe, ziarul The Dominion aprecia ca” este evident faptul ca in fazele de joc ale inaintarii, romani mai au, inca, multe de invatat. Jocul in gramezile spontane a fost mai bun decat se anticipase, dar gramada ordonata a fost fragila, iar in tuse au fost complet depasiti de Lawrie Knight.”

Ziarul Otago Times a facut urmatoarea observatie: „Inaintasii nu sunt cei mai buni din lume, dar sunt plini de energie si doritori sa invete, in timp ce pentru jucatorii de treisferturi manuirea balonului de rugby pare a fi ceva firesc si natural.”

Iar The New Zealand Herald a subliniat faptul ca „Poverty Bay castigase balonul in 60 de faze in timp ce romanii doar in 30 de faze”.

Victoria repurtata in fata selectionatei Poverty Bay, care nu pierduse niciun meci in ultimele 13 partide (!), a constituit o surpriza imensa pentru neo-zeelandezi.
Surpriza a fost cu atat mai mare cu cat rugby-ul romanesc, sosind de dincolo de Cortina de Fier, era complet necunoscut in Noua Zeelanda.

Prin urmare, surpriza a fost amplificata de placerea de a descoperi un rugby de calitate etalat de o natiune care exista in afara clubului select format din cele cinci natiuni europene si cele trei mari forte ale emisferei sudice.

Impresionat de cele vazute, T.P. McLean a gasit necesar sa transmita un mesaj curajos si , in acelasi timp, surprinzator, subliniind urmatoarele: „Speram, dar nu credeam ca va fi posibil, ca romanii sa etaleze un asemenea nivel in ceea ce priveste competenta rugbystica. Acum, pare ca este posibil ca natiunile Marii Britanii impreuna cu Franta, puternicul lor partener, sa considere ca nu poseda dreptul divin asupra a tot ceea ce este mai bun in Rugby”.

Ecouri dupa splendida victorie de la Gisborne

Mi se pare foarte interesant pentru ca mai tinerii cititori si suporteri romani sa realizeze dimensiunea surprizei generate de acest prim meci in randurile neo-zeelandezilor, sa reproduc cateva dintre reactiile gazdelor aparute a doua zi.

Radio New Zealand.

In Noua Zeelanda televiziunea a fost introdusa in 1960, iar primul meci-test transmis a fost meciul dintre Noua Zeelanda si Australia, care a avut loc la Dunedin in 1962.

Trebuie remarcat faptul ca meciurile de rugby nu erau transmise in direct, ci difuzate in reluare a doua zi. Aceasta era o regula impusa de Federatia Neo-Zeelandeza de Rugby ( New Zealand Rugby Union) care considera ca transmisiunea in direct va duce la reducerea numarului de spectatori prezenti pe stadioane.

Aceasta masura a ramas in vigoare pana in 1972, cand cel de-al treilea test dintre All Blacks si Wallabies, disputat la Auckland, a fost, in sfarsit, transmis in direct.

In aceste conditii, transmisiile meciurilor de rugby la radio erau ceva obisnuit, prima transmisie a unui meci de rugby avand loc pe data de 29 mai, 1926.

In ceea ce priveste turneul echipei nationale a Romaniei, intentia initiala a postului de radio national nu era de a transmite meciurile in direct, ci, doar de a tine la curent pe ascultatori prin anuntarea evolutiei scorului de-a lungul partidei. Aceasta era maniera in care erau tratate turneele altor echipe nationale care nu erau considerate ca facand parte din elita mondiala, precum era cazul Insulelor Tonga si Insulelor Fiji.

Ce s-a intamplat, insa la meciul Romania- Poverty Bay?

Postul national de radio a transmis in direct doar cea de-a doua repriza si ceea ce este foarte interesant de observat este faptul ca transmisia directa a fost rezultatul deciziei directorului general al companiei nationale de radio, domnul J.P Hartstonge!
Probabil ca ceea ce l-a determinat sa decida transmiterea celei de-a doua reprize a fost faptul ca Romania conducea la pauza, in mod surprinzator, cu 13-6.

Dupa incheierea meciului, directorul postului de radio, domnul Rob Crabtree a declarat: „Cu exceptia victoriei asupra Frantei, nu am avut absolut nicio indicatie referitoare la cat de puternica este echipa Romaniei. Prin urmare, i-am tratat la fel cum am tratat alte natiuni, precum Tonga, anuntand evolutia scorului. Sunt gata sa recunosc ca am facut o eroare in ceea ce priveste interesul starnit de acest meci.”

Comentariile lui Jack Gleeson

Jack Gleeson, care la vremea aceea facea parte din comitetul de selectie al All Blacks si pe care ii va conduce trei ani mai tarziu, in 1978, ca antrenor, in turneul de Grand Slam in Marea Britanie, a facut cateva declaratii elocvente si care merita sa fie citate:

– „ Ni s-a spus ca acesti romani nu stiu nimic despre gramada ordonata si jocul inaintasilor. Dimpotriva, ei sunt extrem de tehnici si indemanateci. Jucatorii din linia de treisferturi sunt stralucitori. As putea spune ca ne-am inselat [nota mea: in privinta valorii acestei echipe].”

– „ Este esential ca antrenorii nostri sa vizioneze, cat de des posibil, casetele video ale acestor baieti”.

– „In Noua Zeelanda, jocul treisferturilor este, in mare masura, arid. In atac, jucatorii considera ca singurul scop este de a ataca direct. Ei par a fi surprinsi si nemultumiti cand sunt placati. Dar acesti romani inteleg in mod corect jocul. Jucatorii de treisferturi sunt agili…se misca foarte bine in teren si stiu cum sa evite placajele”.

– „Cand simt ca sunt in pericol, ei paseaza balonul…pasele lor sunt lungi si, ceea ce este remarcabil, sunt executate in viteza”.

Iar domnul Gleeson a laudat, de asemenea, jocul de picior al echipei noastre.

– „ Mi s-a parut ca au folosit, intotdeauna, jocul de picior cu un scop precis. A fost neobisnuit sa vezi cele doua aripi, Constantin si Motrescu, lansand lovituri de urmarire de 15 si 30 metri in cursele lor catre linia de but. Dar aceste actiuni erau foarte bine executate. Cei doi jucatori stiau foarte bine ce vroiau sa realizeze si exercitau o presiune serioasa asupra apararii selectionatei Poverty Bay prin inteligenta acestei manevre”.

– „Iar in ceea ce priveste loviturile de picior ale fundasului, Durbac, si ale mijlocasului la deschidere, Bucos, acestea erau executate cu o acuratete extraordinara”.

– Comentand faptul ca tehnica de placaj a romanilor ar trebui studiata indeaproape de jucatorii si antrenorii neo-zeelandezi, Jack Gleeson a continuat: „Mi-a facut placere sa urmaresc jocul romanilor… Este foarte bine ca romanii au venit la noi sa ne invete lucruri pe care noi nu ar fi trebuit niciodata sa le uitam”.

Ian Kirkpatrick, capitanul echipei invinse si unul dintre marii jucatori All Blacks, a declarat:
– „[Romanii] au o gramada buna. Jocul de picior a dovedit o acuratete magnifica. Pot spune, cu siguranta, ca ei vor fi o echipa mai buna decat echipa Scotiei pe care am vazut-o in urma cu cateva saptamani.”

Au continut, oare, aceste declaratii laudative – care, sunt convins, au luat prin surprindere si pe suporterii romani – o doza de diplomatie si politete din partea celei mai puternice natiuni rugbystice pentru a mangaia orgoliul unei natiuni „mici” care nu avea nici pe departe traditia si bogatia rugbystica a gazdelor? Posibil.

Parerea mea, insa, este ca aprecierile gazdelor au fost sincere, izvorand, in special, din surpriza nemasurata furnizata de evolutia echipei noastre in meciul de debut.

Va urma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s